Structura administrativ-teritorială a raionului Cahul

În conformitate cu Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova nr. 764-XV din 27.12.2001, cu modificările şi completările ulterioare, raionul Cahul este unitatea administrativ-teritorială alcătuită din 55 localităţi, inclusiv municipiul Cahul, 53 localităţi din componenţa satelor (comunelor), o localitate din componenţa municipiului – s. Cotihana, având o suprafață de 1.545 km² și o populație de 124.600 de locuitori.

Raionul Cahul face parte din Euroregiunea „Dunărea de Jos”, alături de județele Tulcea, Galați, Brăila (România), raionul Cantemir (Republica Moldova) și regiunea Odessa (Ucraina). De asemenea, este parte a Euroregiunii „Marea Neagră”, care contribuie la stimularea cooperării transfrontaliere în regiunea limitrofă Mării Negre.

Oraşul-reşedinţă al raionului este municipiul Cahul. După numărul populației, municipiul Cahul este cel mai mare oraș din regiunea de sud a țării și al 6-lea oraș din Republica Moldova, fiind precedat de Chișinău, Bălți, Tiraspol, Tighina și Râbnița.

Densitatea populaţiei pe teritoriul raionului Cahul este de 80,7 locuitori/km², media pe republică fiind de 117 locuitori/km².

În medie, o localitate rurală pe teritoriul raionului este populată de 1.550 locuitori. În 5 localităţi locuiesc mai puţin de 200 locuitori (Spicoasa, Greceni, Iasnaia Poleana, Sătuc, Tudorești), iar maximul de locuitori este în s. Colibaşi, cu 6.009 locuitori.

În medie, pe raion la 100 km² revin 3,5 aşezări rurale, media pe republică fiind de 4,9 aşezări/100 km².

Date despre aşezarea geografică

Din punct de vedere geografic, raionul Cahul este situat în partea de sud a Republicii Moldova, pe malul stâng al râului Prut. La nord, raionul are hotare administrative cu raionul Cantemir, la nord-est și sud-est cu localități ce fac parte din UTA Găgăuzia, la est cu raionul Taraclia, la sud cu Ucraina, iar la vest, pe râul Prut, cu România. Municipiul Cahul este situat pe râul Frumoasa, la o distanță de 175 km de Chișinău și 60 km de Galați, România.

Prin porțiunea de 1.200 metri pe litoralul Dunării, raionul are acces la Marea Neagră și la bazinul acvatic al Europei Centrale și de Est.

Teritoriul raionului este situat pe Câmpia Prutului Inferior, la o altitudine de 119 m deasupra nivelului mării. Relieful coboară în trepte de la nord spre sud și include Colinele Tigheciului în nord, Câmpia Cahulului în centru și depresiunile râurilor Cahul, Salcia și Ialpug în est. În partea de vest, terenul este mai coborât, fiind format din terasele vechi ale râului Prut, fragmentate de văi și vâlcele.

Învelişul solului este variat, predominând solurile de cernoziom obișnuit și carbonat, precum și cernoziomurile de fâneață slab salinizate. În lunca râului Prut se găsesc soluri aluviale de fâneață și mlaștină.

Bonitatea medie a solului în raionul Cahul, conform Cadastrului Funciar al Republicii Moldova, este de 58 de puncte, comparativ cu media națională de 64 de puncte.

Structura fondului funciar

Suprafața totală a raionului constituie 154.528,35 ha, dintre care:

• Terenuri cu destinație agricolă – 98.871,74 ha (64% din suprafața totală), inclusiv:

  • Terenuri arabile – 80.203,04 ha (51,9%)
  • Plantații multianuale – 17.915,74 ha (11,6%), dintre care:
    • Livezi – 2.653,88 ha (1,7%)
    • Vii – 14.951,74 ha (9,7%)
    • Altele – 310,12 ha (0,2%)
  • Pășuni – 410,79 ha (0,3%)
  • Alte terenuri cu destinație agricolă – 342,17 ha (0,2%)

• Terenurile localităților destinate construcției de locuințe și clădiri sociale – 8.550,59 ha (5,5%)

• Terenuri destinate industriei, transporturilor, telecomunicațiilor și altor destinații speciale – 2.202,14 ha (1,4%)

• Terenuri pentru protecția naturii, ocrotirea sănătății, activități recreative, zone istorico-culturale, suburbane și verzi – 106,37 ha (0,1%)

• Terenuri ale fondului silvic – 17.773,51 ha (11,5%)

• Terenuri ale fondului apelor – 6.063,91 ha (3,9%)

• Terenuri ale fondului de rezervă – 20.953,09 ha (13,6%)

Rezervaţii naturale

Rezervaţia ştiinţifică „Prutul de Jos” este cea mai importantă arie naturală protejată de stat din raion. Amplasată în lunca râului Prut, partea de vest a satului Slobozia Mare, raionul Cahul, rezervaţia se întinde pe o suprafaţă de 1691 ha. 2/3 din suprafaţa rezervaţiei este ocupată de apele lacului Beleu, iar pe restul teritoriului se află o reţea de bălţi care, în ansamblu, formează un ecosistem unic de importanţă nu numai naţională, dar şi internaţională. Vegetaţia zonei include peste 193 de specii de plante vasculare. Complexul faunistic este specific ecosistemelor acvatice şi este reprezentat de circa 190 specii de păsări, 34 specii de mamifere, 7 specii de reptile, 11 specii de amfibieni, 27 specii de peşti. În Cartea Roşie a Republicii Moldova sunt incluse 21 de specii de păsări, cum ar fi lebăda, gâsca sură, stiltul sur şi cel roşietic, pelicanul, stiltul mare alb şi altele, precum şi 5 specii de mamifere, 2 specii de reptile şi 1 de amfibieni, care populează această zonă.

Vegetaţia şi lumea animală

În partea de sud a raionului s-a păstrat vegetaţia de stepă. Pădurile ocupă suprafaţa de 18,5 mii ha. Cele mai mari suprafeţe de pădure sunt ocupate de salcâm, stejar şi ulm. Lumea animală este reprezentată de iepuri, vulpi, căprioare, bursuci, mistreţi, jderi, ţistari. Printre păsări predomină potîrnichile, raţele şi gâştele sălbatice. Lacurile şi iazurile sunt bogate în resurse piscicole.

Clima teritoriului este temperat-continentală, cu ierni relativ blânde şi veri călduroase, fiind considerată cea mai caldă regiune din ţară, în care temperaturile zilnice sunt cu 2-3 grade mai ridicate decât în celelalte regiuni. Cantitatea de precipitaţii atmosferice în perioada activă de vegetaţie este de 320-380 mm.

Reţeaua hidrografică este reprezentată de râul Prut cu afluenţii săi de stânga Larga, Cahul, Salcia Mare. Râul Prut se revarsă în fluviul Dunărea la Giurgiuleşti şi este navigabil doar pe cursul său inferior. Prin porţiunea de 1200 metri pe litoralul Dunării este asigurat accesul la Marea Neagră şi bazinul acvatic al Europei Centrale şi de Est. Pe teritoriul raionului se află cele mai mari lacuri naturale din republică – Beleu şi Manta.

După apartenenţa naţională:

Moldovenii/români – 76,3%,
Ucraineni – 6,5%,
Ruşi – 7%,
Bulgari – 5%,
Găgăuzi – 3,1%,
Alte naţionalităţi – 0,9%.

DEZVOLTAREA ECONOMICĂ

Privire de ansamblu

În raionul Cahul își desfășoară activitatea peste 24900 de agenți economici – persoane fizice și juridice: societăți comerciale, întreprinderi municipale și de stat, gospodării țărănești, cooperative etc.
Cei mai mulți agenți economici sunt din ramura agriculturii (81,2%, preponderent gospodării ţărăneşti), din sfera comercială și a serviciilor (9,8%), a transporturilor și a construcțiilor (4,0%).
Numărul salariaților este de 19100 (a.2015), în descreștere cu circa 1286 față de anul 2011.
Salariul mediu brut lunar este de circa 3855,6 lei (a.2015), cu 16,4% sub media națională.
Baza economiei raionului o constituie complexul agroindustrial, fiind prezentat prin întreprinderile de prelucrare a materiei prime agricole.

Agricultura

Agricultura continuă să fie un sector foarte important care joacă un rol vital în dezvoltarea social-economică a raionului. În raionul Cahul suprafața totală a terenurilor cu destinație agricolă reprezintă circa 99 mii hectare.
Terenurile agricole sunt gestionate de peste 100 întreprinderi agricole din sectorul asociat și circa 20,2 mii gospodării țărănești din sectorul individual. La moment în raion își desfășoară activitatea 9 cooperative agricole de producere cu suprafața de 6,9 mii hectare; 9 societăți pe acțiuni ce dețin 1,9 mii ha; 79 societăți cu răspundere limitată care gestionează 42,8 mii hectare; 3 întreprinderi experimentale de stat care gestionează 1,2 mii hectare; cele 20,2 mii gospodării țărănești au în proprietate 34,9 mii hectare; restul 11,3 mii hectare sunt în posesia persoanelor fizice.
Utilizarea terenurilor agricole în raion favorizează creșterea producției vegetale. Este evident că principalele culturi cerealiere cultivate de producătorii agricoli sunt: grâul, orzul, porumbul și leguminoasele pentru boabe; din culturile tehnice – floarea-soarelui și rapița, care dețin circa 80% din suprafețele însămânțate.
Anual în raion se obțin circa 100-120 mii tone de cereale, inclusiv 48-50 mii tone de grâu, 48-50 mii tone de porumb, 14-16 mii tone de leguminoase pentru boabe, 24-25 mii tone de floarea-soarelui, 5-6 mii tone de rapiță.

Viticultura
Viticultura a fost totdeauna o ramură deosebit de importantă pentru economia națională a republicii, fiind o îndeletnicire istoric-tradițională mai ales pentru zona de sud a țării. Raionul Cahul, amplasat în acest teritoriu, se bucură de cele mai favorabile condiții pedo-climaterice și grație faptului menționat s-ar impune o dezvoltare intensă a viței de vie și, eventual, a vinificației.
Anual, producătorii de struguri produc 45-65 mii tone de struguri, dintre care 35-50 mii tone soiuri tehnice. Cantitatea strugurilor variază de la an la an în dependență de suprafața recoltată și condițiile climaterice.
Pentru prelucrarea strugurilor de soiuri tehnice, în raion funcționează 7 întreprinderi vinicole: SRL „Podgoriile Dunării” or. Cahul, SRL „Vinia Traian” s. Găvănoasa, SRL „Vierul Vin” s. Burlacu, SA „Vismos” s. Moscovei, ÎM „Grappe Valley” s. Borceag, SRL „Agrosud Resurse” s. Brînza, SA „Slobozia Mare” s. Slobozia Mare, fiecare dintre ele având capacitatea de prelucrare anuală de 8-10 mii tone.

Legumicultura
Legumicultura ocupă suprafețe neînsemnate. Motivul principal care a dus la micșorarea producției legumicole este lipsa întreprinderilor de procesare a legumelor. Acest domeniu se practică doar pentru îndestularea pieței locale.

Industria
Complexul industrial existent încadrează în activităţi de producere peste 100 de întreprinderi industriale de diferite domenii ramurale amplasate în intravilanul raionului Cahul, la care sunt încadraţi în câmpul muncii peste 3000 de salariaţi.
În industria alimentară: „Fabrica de brânzeturi din Cahul” SA cu capacitatea de peste 70 tone de produse lactate, 2,3 tone de unt şi peste 0,5 tone de caşcaval; Fabrica de bere „BereUnitac” SRL cu capacitatea de peste 1,6 mln. sticle/an; Fabrica de panificaţie „Cahul Pan” SA, „Pâine şi tehnologii” SRL, „Savit-Sim” SRL cu capacitatea totală de peste 37 tone de produse panificaţii pe zi etc.
În industria uşoară: Fabrica de tricotaj „Tricon” SA cu capacitatea de 300000 buc/an şi „Laboratorio TessileMol”SRL cu capacitatea de 250000 buc/an, Fabrica de confecţii „Tricou Fantasy” SRL cu capacitatea de 150000 buc/an.
Industria de producere a mobilei: SRL „Gebhardt”, Î.I. „Renaissanco-Podvalenko”.

Comerț și Servicii
În prezent, pe teritoriul raionului Cahul activează 781 obiective comerciale, inclusiv 462 în mediul urban și 319 în cel rural, care sunt reprezentate prin centre comerciale și construcții provizorii (chioșcuri, gherete) sau construcții adaptate care nu dispun de dotare edilitară necesară. Suprafața totală a obiectivelor comerciale pe teritoriul raionului constituie 22,1 mii m² suprafață comercială, inclusiv în mediul urban 11,6 m², mediul rural – 10,5 m². În medie, pe raion, la 1000 locuitori revin 177 m² suprafața comercială, inclusiv 291 m² în mediul urban și 123 m² în mediul rural.

Alte tipuri de activități
În raion funcționează întreprinderi de producere a materialelor de construcții, organizații de transport, servicii comunale și de depozitare, precum și un șir de întreprinderi de fabricare a mobilei și alte ramuri de producere.
În majoritatea satelor din raionul Cahul activează meșteșteri populari, specializați în prelucrarea lemnului, împletitul în lozie, broderie, confecționarea instrumentelor muzicale etc.

Turismul
Mediul rural din raionul Cahul, cu comunitățile agricole și satele sale pitorești, constituie o sursă importantă pentru prestarea serviciilor de cazare tradițională de tip rural, oferirea unor posibilități pentru vizitatori de a se încadra în activitățile și preocupările rurale, familiarizarea cu folclorul și tradițiile locale, prezentarea meșteșugurilor cu posibilitatea de participare la procesul de lucru, oferirea unor posibilități de procurare a produselor meșteșugărești.
În 1980, orașul Cahul a primit statutul de oraș-stațiune balneară. Din anul 1986 funcționează o stațiune balneară „Nufărul Alb”. Complexul sanatorial dispune de 506 locuri de cazare, cantină cu 506 locuri și un club cu 250 locuri. Anual, în stațiune se odihnesc peste 9000 de persoane. Apa minerală din stațiune este unică prin componența sa chimică. Baza curativo-diagnostică a sanatoriului este reprezentată de secția de băi, cabinetul de hidropatie, cabinete de masaj clasic și subacvatic, secție de fizioterapie, cabinet de acupunctură, cabinete de cultură fizică curativă și mecanoterapie.
În oraș funcționează 8 restaurante, 6 hoteluri, 244 baruri și cafenele.